Teritoriu
Comuna Babeni se intinde la contactul a trei mari unitati de relief reprezentative: Culoarul Somesului, Dealurile Simisna – Garbou si Podisul Purcaret – Boiu Mare- Jugastreni. Teritoriul comunei se întinde în cea mai mare parte în lunca și pe terasele râului Someș, având o suprafață de de 53,89 km 2. Comuna Babeni are in componenta urmatoarele localitati: Babeni,Ciocmani,Poienita, Clit, Pirosa in care locuiesc conform recensământului din 2002, 2063 locuitori. Din punct de vedere etnic populatia comunei are urmatoarea structura : 98,25 % romani, 0,20 % maghiari, 1,55 % rromi.
Din punct de vedere al vechimii atestarii documentare , localitatea Babeni apare pentru prima data mentionata in documente din anul 1377 sub denumirea de Baba. Celelalte asezari sunt mentionate mai tarziu: Ciocmani in anul 1461 sub denumirea de Chokman, Poienita in anul 1543 sub denumirea de Poynycza, Clit in anul 1554 sub denumirea de Kylych si Pirosa in anul 1603 sub denumirea de Pirosfalva.
In economia comunei , agricultura este ramura economica principala. Depozitele grosiere de pietrisuri si si nisipuri din lunca Somesului au permis dezvoltarea exploatarii acestor balastiere, de asemenea functionand un numar de doua cariere de piatra si doua balastiere.
Comuna Babeni se intinde la contactul a trei mari unitati de relief reprezentative: Culoarul Somesului, Dealurile Simisna – Garbou si Podisul Purcaret – Boiu Mare- Jugastreni. Teritoriul comunei se întinde în cea mai mare parte în lunca și pe terasele râului Someș, având o suprafață de de 53,89 km 2. Comuna Babeni are in componenta urmatoarele localitati: Babeni,Ciocmani,Poienita, Clit, Pirosa in care locuiesc conform recensământului din 2002, 2063 locuitori. Din punct de vedere etnic populatia comunei are urmatoarea structura : 98,25 % romani, 0,20 % maghiari, 1,55 % rromi.
Din punct de vedere al vechimii atestarii documentare , localitatea Babeni apare pentru prima data mentionata in documente din anul 1377 sub denumirea de Baba. Celelalte asezari sunt mentionate mai tarziu: Ciocmani in anul 1461 sub denumirea de Chokman, Poienita in anul 1543 sub denumirea de Poynycza, Clit in anul 1554 sub denumirea de Kylych si Pirosa in anul 1603 sub denumirea de Pirosfalva.
In economia comunei , agricultura este ramura economica principala. Depozitele grosiere de pietrisuri si si nisipuri din lunca Somesului au permis dezvoltarea exploatarii acestor balastiere, de asemenea functionand un numar de doua cariere de piatra si doua balastiere.
Primar: Dorel Vancea
0260/634 455
0260/634 399
Website
Comuna Catcau este situata pe DN 1C, Cluj-Napoca – Dej – Baia Mare, pe valea raului Somes. Comuna se intinde pe o suprafata de 37 kmp, marginindu-se la nord cu judetul Salaj, la est si sud cu comuna Caseiu, jud. Cluj, iar la sud-vest cu comuna Vad.
Teritoriul comunei Catcau se intinde in Podisul Somesan, pe o terasa de calcare si tufuri vulcanice, usor inclinata spre malul drept al Somesului, strajuita in partea de nord-est de dealuri inalte, impadurite spre culme, plantate cu pomi sau cultivate cu cereale. Somesul formeaza o lunca larga de cca 2-3 km, inundabila in parte .
Asezarea geografica determina caracteristicile reliefului, format din doua trepte si anume: una depresionara si alta deluroasa, predominanta:
– terasele culoarului Somesului au o latime variabila, in limitele a catorva sute de metri si se suprapun pe alocuri peste alte terase de lunca. Rezultata din aluviuni, terasa se mentine la 2-3 metri deasupra nivelului actual al Somesului. Exista insa si denivelari marcate prin spatii depresionare, in care apa stagneaza permanent sau temporar.
– Dealurile Dejului, ca subdiviziune geografica a Podisului Somesan, se caracterizeaza printr-o grupa de relief accentuata, ce atinge aici valori de peste 500 de metri, culminand cu altitudinea maxima pe Muncelul Salistii (709 m). Aceste dealuri se caracterizeaza printr-o puternica fragmentare pe orizontala, determinata de o foarte ramificata retea de val cu caracter torential si prin versanti cu panta lunga.
Profilul economic dominant al comunei Catcau este agricol, fapt ilustrat semnificativ de numarul foarte mic al agentilor economici de pe raza comunei. In majoritatea absoluta, agentii economici din comuna au ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii.
Precum in majoritatea localitatilor rurale din Romania si in comuna Catcau se practica intensiv agricultura de subzistenta, lucru care afecteaza negativ randamentul si productivitatea suprafetelor agricole. Suprafetele de teren arabil se preteaza culturilor de cereale, paioase, porumb, cartof, plante furajere, legume. Se cresc: bovine, ovine, porcine, cabaline, pasari. Toate aceste acitivitati agricole se desfasoara în cadrul a doua sectoare: privat si individual.
Clima este temperat-continentala moderata, cu o serie de particularitati locale. Vanturile dominante bat cu o frecventa mai mare dinspre Vest si Nord Vest.
Reteaua hidrografica a comunei este dominata de raul Somes si paraiele pe care acesta le colecteaza: Valea Salistii, Valea Hotarului, Valea Caselor, Valea Muncelului, Valea Alunisului.
Diversitatea vegetatiei si a faunei este data de asociatiile lemnoase formate din pasuri compacte fag, gorun, carpen, conifere si alte plantatii. Asociatiile ierboase de pe pasuni, fanate cultivate sunt formate din ierburi si buruieni. In terenurile umede creste, pipirigul si matasea broastei. Teritoriul comunei este o zona care adaposteste numeroase specii de pasari, cum sunt: potarnichea, prepelita, tarca, gaita, pitigoii, mierla, privighetoarea, vrabia, pupaza, ciocanitoarea cea mica, ciocanitoarea cea mare. Dintre rapitoarele de noapte gasim aici cucuveaua, iar dintre rapitoarele de zi, uliul. Dintre pasarile migratoare pot fi intalnite in zona: randunica de casa, cucul, barza si graurul. In padurile de pe teritoriul comunei traiesc: vulpea, bursucul, dihorul, nevastuica, caprioara, tapul, mistretul, liliecii, cartita, ariciul, iepurele, veverita, soarecii de camp, popandaul si harciogul. In trecut, padurile comunei Catcau ocupau o suprafata mult mai mare decat in prezent.
Fondul turistic al comunei Catcau este reprezentat de monumentele istorice:
Biserica de lemn monument istoric „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, din Salisca, datata în sec. al XVIII-lea;
Biserica monument istoric „Sf.Nicolae” din Muncel, datata in secolul al XVIII-lea (aproximativ anul 1700);
Schiturile arheologice pe Muncelul-Salistii.
Comuna Galgau este aşezată partea de N-V a tarii, in N-E-ul judetului Salaj, în aşa numitul „şes” al Văii Someşului. Face parte din Podisul Somesan sau Platforma Somesana, o regiune de cueste concentrice si suprafete structurale si este situată la o distanţă de 23 km de oraşul Dej şi 88 km de Oraşul Zalău reşedinţă de judeţ, pe şoseaua europeana -E58. Comuna Gilgau se invecineaza cu Ileanda la nord-vest, Poiana Blenchii la nord, Citcau la est, Vad la sud, Şimişna la sud si Rus la sud-vest.
Teritoriul comunei are o suprafata de 7531ha, din care intravilan 516ha, extravilan 7015 ha. Relieful este variat: predomina dealurile cu inaltime de 600- 800 m, majoritatea fiind impadurite cu foioase, pasuni, fînețe naturale. De-a lungul riului Somes este ses, iar zona Frincenii de Piatra este considerata premontana.Comuna are in administrare noua sate: Gilgau, centru de comuna si atestata documentar din 1405, Birsau Mare din 1405, Chizeni din 1538, Capilna din 1437, Dobrocina din 1569, Fodora din 1508, Frincenii de piatra din 1529, Glod din 1538 si Gura Vladesei din 1913.
Clima: Comuna Gilgau are o clima temperata continentala moderata, temperatura medie este: iarna intre -10-12 grade C , vara intre 20-30 grade C, dar in ultima vreme se inregistreaza frecvent temperaturi peste 34 grade celsius in lunile iulie august. Cantitatea de precipitatii este de 300-600 mm si cad sub forma de ploaie, zapada, roua si bruma, mai frecvente fiind cele de ploaie, care produc o saturare a solului si fac ca acestea sa fie favorabila agriculturii.
Reteaua hidrologica a comunei se compune din vaile: Poianii, Spalniesului, Capalnitei, Glodului, Balos, Caselor, Blida-Roii, raul Somes.
Diversitatea vegetatiei si a faunei: Flora si fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: caprioare, mistreți, iepuri, pasări, pesti în apele curgătoare, ciuperci si fructe de padure(mure, maciese, paducel), plante medicinale.
Fondul turistic: Peisajul natural deosebit de frumos al Culoarului Vaii Somesului, pescuitul sportiv in Raul Somes, si in lacurile de la Glod si Gilgau, precum si Vestigiile romane de la Capilna, Biserica de lemn “Fecioara Maria” din Birsau Mare datata din 1690, Biserica de lemn ‘Sfantul Nicolae” din Fodora realizata in 1817, Muzeul satului din Gilgau, Casa Mihaly din Chizeni, Pestera din zona premontana de la Frincenii de Piatra si padurile bogate in flora si fauna reprezinta elementele de atractie turistica ale comunei.
Comuna Ileanda este situata in partea de nord –est a judetului Salaj, pe soseaua nationala Dej-Baia Mare la o distanta de aproximativ 40 km de orasul Dej si 55 km fata de orasul Baia Mare. Este inconjurata de comunele: Gilgau in partea de sud-vest, Poana Blenchii in est, Rus in sud, Lozna in sud-vest Letca in vest, Valea Chioarului in nord-vest, Boiu Mare in nord si Vima Mica in nord –est, ultimele trei comune apartinind judetului Maramures.
Comuna Ileanda cuprinde 13 sate: Ileanda care este centrul de comuna , restul fiind satele apartinatoare, Podis, Rogna ,si Negreni care sunt situate pe malul sting al Riului Somes, Dabiceni, Bizusa , Perii Vadului situate de-a lungul soselei Dej-Baia Mare, Rastoci la ramificatia drumului spre Jibou, Dolheni este situate de-a lungul vaii Ileanda, Maleni situat pe o coasta de deal, Sasa si Birsauta asezate pe platouri netede care ajung pina la altitudini de aproximativ 500 m, Luminisu situat pe valea care ii poarta acelasi nume.
Teritoriul comunei se intinde pe o suprafata de 87 km patrati si are o populatie de 2674 locuitori. Zona Ileanda se incadreaza in marea unitate a podisului somesan care are infatisarea unei platforme valurite, in interiorul ei alternand regiuni deluroase inalte, cu altele joase depresionare cu altitudinea medie de 600 m.
Partea nord estica si estica apartine podisului Purcaret-Boiu Mare –Jugastreni. Acesta este un podis structural format din calcare care au favorizat aparitia formelor carstice, cursuri subterane, chei, suprafete formate prin adancimea afluentilor marunti ai Somesului in orizonturile calcaroase reprezentate la Bizusa si Luminis.
In spatele lor s-au dezvoltat asezari omenesti: Luminis, Dolheni sau suprafete structurale: Sasa, Barsauta. La est de valea Ileanda se desfasoara Dealurile Ciceului, iar in partea de sud,sud-vest si vest apar dealurile Clujului si Dejului care marginesc satele de pe stanga Somesului. Intre aceste regiuni deluroase se intinde culoarul Somesului ce reprezinta in aceasta zona sectoare largi pana la 2 Km la Ileanda dar si ingustari de pana la cateva sute de metri intre Peri-Vadului si Rastoci. Stratele de Bizusa sunt constituite din marne cenusii-albicioase, slab bituminoase. Ele au cantonat izvoarele minerale cu compozitii complexe in jurul carora s-a amenajat statiunea balneara Bizusa.
Clima este temperat-continentala sub influenta maselor de aer vestice, care in deplasarea lor creeaza vreme instabila, cu precipitatii dese primavara si toamna. Mediile anuale inregistreaza valori intre 7,4 grade C in regiunile deluroase si 8,8 grade C in Culoarul Somesului. Temperaturile cele mai scazute se inregistreaza in luna ianuarie -2 grade C si -3 grade C in regiunea dealurilor si intre -1 grade C si -2 grade C in zonele depresionare. In culoarul Somesului sunt frecvente inversiunile de temperatura cu maximul de inversiune in luna decembrie. Temperaturile cele mai ridicate se inregistreaza in luna iulie cu valori medii de 16 grade C si 20 grade C.
Reteaua hidrologica este drenata de raul Somes, care strabate comuna Ileanda, insotit de lunci si terase, primind o serie de afluenti, care toti strabat regiuni deosebit de pitoresti. Afluentii de dreapta mai importanti sunt: Valea Ileanda, care izvoraste din Magura Vimii, alimentata de doua izvoare. Strabate satele Dolheni, Ileanda si are cativa afluenti mici: paraile Corui, Tisei, Pleseni (izvor cu debit mare ce alimenteaza Ileanda), Hertii; Valea Ilenzelei alimentata de doua izvoare cu debit mai mic care de asemenea alimenteaza in parte Ileanda. Valea Luminisului, cu izvorul in satul cu acelasi nume, care in amonte a format un mic bazinet in care s-a instalat asezarea Luminisu, iar in apropiere de confluenta formeaza o portiune mica de defileu-cheie la Bizusa.
Are cativa afluenti mici: paraiele Grozei, Runcului, Pietris. Afluentii Somesului de stanga strabat formatiuni usor friabile in care isi sapa vai adanci. Mai importanti sunt Valea Varului cu afluentul Valea
Primar: Petru Cornel Satmari
0264/648 607
0264/648 607
ileandaprimaria@ yahoo.com
Comuna Letca este situată în partea nord-estica a judetului Sălaj, pe malul drept al Râului Someș, la 50 km aval de municipiul Dej. Arealul comunei Letca se încadrează in Podișul Purcareț-Boiu-Mare-Jugăstreni ce se desfasoara in limitele județului Salaj numai cu partea sa sudica. Comuna Letca cuprinde noua sate: Letca, Ciula, Cozla, Cuciulat, Lemniu, Toplița, Purcareț, Valisoara si Șoimușeni in care locuiesc conform recensământului din 2002, 2335 locuitori.
Teritoriul comunei acopera 6050ha distribuit astfel: arabil 1927ha, 1647ha pășiuni,fânețe 655 ha,păduri 1054 ha. Relieful este variat, trasatura predominanta o constituie dealurile si apoi lunca Somesului bine dezvoltata cu multe meandre si terase etajate pe mai multe nivele, prezentand sectoare largi ce alterneaza cu îngustari de cateva zeci de metri. Lunca Somesului reprezinta o zona propice pentru dezvoltarea intensiva a agriculturii.
Clima este formată sub influenta maselor de aer oceanice, caracteristice părtii de vest a tării, care în deplasarea lor generează vreme instabilă, cu
precipitatii abundente primăvara si toamna. Temperatura medie anuală este de 8-10 grade C, temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie, iar cele mai ridicate în luna iulie. Vântul dominant este cel din directie vestică si nord-vestică. Cea mai mare frecventă a maselor de aer care pătrund în Culoarul Somesului îsi fac simtită prezenta în lunile de primăvară, cu deosebire în mai. Cantitatea medie de precipitatii anuală este 600-700 mm, pe dealurile mai înalte poate atinge si 800 mm. Umezeala relativă înregistrează valori ridicate, mediile anuale atingând peste 75% în zonele mai înalte si sub această valoare în zonele mai joase.
Reteaua hidrologica este bogată fiind tributară Somesului. În arealul aferent comunei Letca predomină reteaua râurilor cu debite temporare sau semipermanente. Densitatea mare retelei hidrografice a dus la
fragmentarea reliefului si formarea văilor, pe terasele cărora s-au dezvoltat satele. Desi debitele de apă nu sunt permanente, există pânze freatice usor exploatabile în podurile teraselor, fapt care a permis exploatarea lor sub
forma captărilor la fântâni. Reteaua apelor cu debite permanente este reprezentată prin: pârâul Purcăret- cel mai important afluent al Somesului în acest areal, el
străbate comuna Letca; si pârâul Lemniu, care se varsă deasemenea în Somes.
Diversitatea vegetatiei si a faunei este dată de arealul vast a pădurilor de foioase, păsunilor, fânetelor naturale, vegetatiei de luncă, dar si a plantatiilor de conifere.
Diversitatea floristică este dată de suprafete întinse cu păsuni naturale (658 ha) si de arealele forestiere, exemplu fiind Pădurea Toplita cu specii de fag (Fagus silvatica, F.typica, F.moesica). Speciile des întâlnite în etajul arborilor sunt: stejarul, gorunul, cerul, teiul, frasinul, ulmul, paltinul si jugastul. Etajul subarborilor este format din: lemn
câinesc, corn, păducel, sânger, alun, măces si porumbar. În poiene si la adăpostul arboretului cresc plante cu si fără flori, caracteristice locului. În zona de luncă, pe terasele si regiunile colinare, pe păsuni si fânete se întâlnesc asociatii vegetale de păius, iarba câmpului, trifoi alb si rosu, lucernă, ghizdei, floarea cucului, lumânărică etc. O bogătie însemnată a pădurilor apartinătoare comunei o reprezintă varietatea ciupercilor.
Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase. Dintre mamifere se întâlnesc: căprioare, veverite, mistreti, iepuri, jderi, si mai rar ursul, cerbul sau râsul. Dintre păsările care populează coroanele arborilor sunt: gaita, mierla, pitigoiul, cucul, ciocănitoarea, păsări cântătoare, porumbelul. În fauna arealelor depresionare cultivate sau la contactul cu liziera pădurilor îsi au habitatul fazanii si iepurii.
Asezare – Comuna Poiana Blenchii este asezata la extremitatea rasariteana a judetului Salaj,La 5 km de valea Somesului, pe soseaua Galgau – Tg. Lapus la o distanta de 100 km de resedinta judetului orasul ZALAU si la 25 km departare de mun. Dej si de orasul Tg. Lapus
Vecinatati – Din punct de vedere administrativ comuna se invecineaza la nord cu comuna Coroieni jud. Maramures, la sud si vest comuna Galgau jud. Salaj, iar la est se invecineaza cu cumuna Chiuiesti, judetul Cluj.
Hidrografic se incadreaza in bazinul raului Somes, cu Valea Poienii, Valea Gostilii si Valea Falcusii.
Relief. Comuna Poiana Blenchii este asezata la o altitudine de 350-400 m inconjurata de dealuri inverzite si paduri care in unle locuri coboara pana in sat. Cel mai inalt deal este Vf. Magurii de peste 600 m unde se intalnesc hotarele a patru sate Poiana Blenchii, Gostila, Falcusa si Guga
Flora si fauna:
– vulpi, caprioare, mistreti, iepuri, pasari si pesti.
– o diversitate de ciuperci, fructe de padure si plante medicinale.
Clima – Vara este mai mult racoroasa, rare sunt verile calde si in general foarte rar sufera de seceta. Iernile sunt in general aspre aceasta datoriata in mare parte curentilor care vin dinspre vest pe valea Galgaului si la nord pe valea Cheiului. Precipitatiile predomina in cantitate de 300-500 mm, sub forma de ploi, zapada, bruma si roua.
Comuna este situată în partea nord-estica a judetului Sălaj, pe Valea Șomeșului, la distanta de 34km de orasul Dej, 60km de orasul Baia Mare si 70km de orasul Zalău. Teritoriul comunei se întinde în cea mai mare parte în lunca și pe terasele râului Someș, având o suprafață de 5097 ha.
Comuna Rus cuprinde trei sate: Rus, Buzaș, Fîntînele-Rus in care locuiesc conform recensământului din 2002, 1220 locuitori.
Relieful este variat,format din culoarul Someșului care desparte Dealurile Ciceului situat la nord,de Dealurile Simișnei-Gârbou la sud. Lunca Someșului este bine dezvoltată și prezintă 9 terase etajate,pe mai multe nivele.
Clima este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 C și o canditate medie de precipitații de 700mm anual.
Rețeaua hidrologică este variată, cu bogate pânze fereatice, izvoare, numeroase pâraiecare se varsa în Someș cele mai importante pâraie sunt: Valea Șomișna, care limiteaza teritoriul comunei la est si Valea Iepii ce treaversează satul Rus prin centrul, pe cursul ei superior aflîndu-se satul Fîntînele-Rus alt component al comunei noastre.
Diversitatea vegetației este data de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pasuni, fînețe naturale, vegetație de luncă precum si plantațile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: caprioare, mistreți, iepuri, pasări cântătoare, pesti în apele curgătoare și bălți.
O bogăție însemnată reprezintă varietatea ciupercilor, ce împînzesc covorul de frunze, în verile și toamnele ploioase.
Comuna Șimișna este așezată de-a lungul văii cu acelasi nume, în Podișul Someșan, situată din punct de vedere geomorfologic în piemonturile si depresiunile de contact cu subcartații interni ai Transilvaniei, localitatea Șimișna se numară printre cele mai mari si mai frumoase asezari rurale ale judetului Sălaj. Satul este străbătut de drumul judetean 108 S , care il străbate de la un capăt la altul la cca.85 km de orașul Zalau, reședința județului Sălaj. Comuna Șimișna este reînființată în anul 2002 ; este compusă din 2 sate : Șimișna și Hășmaș, Șimișna fiind centru de comună.Comuna Șimișna dispune de 2 școlii, 2 grădinițe, 1 bibliotecă, 2 cămine culturale, 3 biserici, 1 dispensar veterinar, post de poliție.
Obiective turistice – Orice colțișor din natură își are frumusețea lui , un asemenea loc ar putea fi și ,,VALEA MĂNĂSTIRII” unde a existat o mănăstire a călugărilor ortodoxi care si-a încheiat existența la începutul secolului al XIX-lea. Biserica Mănăstirii a fost mutată în localitatea Pustuța unde există și azi. Nu dispunem de date exacte referitoare la începuturile construcției, ea pierzându-se în negura vremurilor
Ocupă o poziţie central-estică în cadrul judeţului Sălaj, la contactul a patru unităţi de relief importante: Culoarul Someşului, Dealurile Şimişna – Gârbou, Depresiunea Almaş – Agrij şi Culmea Prisnelului. Teritorial, comuna se învecinează spre nord-vest cu oraşul Jibou, spre nord cu comuna Băbeni, spre spre sud-est comuna Lozna, spre sud, comunei Cristolţ şi Gîrbou, iar spre sud-vest, comuna Bălan.
Primar: Alin Cristian Babanas
0260-634.702
0260-634.702
primaria_surduc@ yahoo.com
Ocupă o poziţie central-estică în cadrul judeţului Sălaj, la contactul a patru unităţi de relief importante: Culoarul Someşului, Dealurile Şimişna – Gârbou, Depresiunea Almaş – Agrij şi Culmea Prisnelului. Teritorial, comuna se învecinează spre nord-vest cu oraşul Jibou, spre nord cu comuna Băbeni, spre spre sud-est comuna Lozna, spre sud, comunei Cristolţ şi Gîrbou, iar spre sud-vest, comuna Bălan.
Este situată în partea nord-estica a judetului Sălaj, pe Valea Șomeșului, la distanta de 52km de orasul Dej, 77km de orasul Baia Mare si 87km de orasul Zalău.
Teritoriul comunei Zalha se intinde in zona colinarea a Dealurilor Simisna – Garbou, la limita estica a judetului Salaj, cu un teritoriu adiministrativ de 51,10 kmp. Comuna Rus cuprinde sapte sate: Zalha, Ceaca, Ciureni, Valea Ciurenilor, Valea Hranei, Valea Lunga si Vartesca in care locuiesc conform recensământului din 2002, 1220 locuitori. In comuna sunt 2 gradinite si doua scoli. Suprafața comunei este de 5110 ha,1817 ha intravilant,iar 3283 ha,în extravilan.
Economia comunei este una predominant agricola, cu o buna reprezentare a sectorului zootehnic. Extinderea mare a fondului forestier la nivelul comnei este responsabila de prezenta in structura econmiei a micilor ateliere mestesugaresti specializate in prelucrarea lemnului.
Clima este temperat-continentală moderată cu o temperatură medie anuală de 8-10 C și o canditate medie de precipitații de 700mm anual.
Rețeaua hidrologică este variată, cu bogate pânze fereatice, izvoare, numeroase pâraiecare se varsa în Someș.
Diversitatea vegetației este data de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pasuni, fînețe naturale, vegetație de luncă precum si plantațile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: caprioare, mistreți, iepuri, pasări cântătoare, pesti în apele curgătoare și bălți.
Date Contact
Adresa
Str.1 Decembrie 1918, Nr.35, Ileanda, Sălaj
Mobil
0784 845 841
Fix/Fax
0260 648 972